Cum a fost pentru tine prima jumătate din anul ăsta?
Eu am simțit că timpul a zburat mai repede decât am putut ține eu pasul cu el și aproape în fiecare zi mi-am dorit să se miște toate mai încet sau măcar să nu se mai întâmple toate dintr-odată :)
Recent am călătorit cu trenul și, deși aplicația [pe care mă uitam să văd unde e câmpul prin care treceam] îmi arăta că mergem cu 60km/oră, mie mi se părea că suntem într-o goană nebună spre destinație. Atunci m-am întrebat oare câți dintre noi ne și oprim din când în când să vedem unde suntem pe drumul nostru, chiar dacă știm încotro mergem? Și cât de des facem asta?
Tu faci asta? Nu ca să vezi dacă ai bifat toate acțiunile din planul făcut în ianuarie, ci ca să vezi unde ești în toată schema și cât de al tău mai simți că e planul ăla.
Ce se întâmplă cu planul tău la 6 luni
La începutul anului suntem în energia aia a începutului, viitorul pare maleabil, listele sunt curate și facem planuri din entuziasmul de început, din ce am citit că ar trebui să facem, poate plecând chiar de la ce a rămas anul trecut neterminat. Pentru fiecare e diferit, dar cred că toți simțim energia aia măcar pentru o zi.
Dar în 6 luni se întâmplă multe nu doar în agendă, ba chiar și cu fiecare dintre noi în parte.
Descoperi lucruri despre tine pe care nu le știai în ianuarie, renunți la unele, preiei roluri noi fără să te întrebe nimeni dacă le vrei. Și planul schițat sau bătut în cuie e la fel, dar tu nu mai ești în punctul în care erai atunci.
Dacă nu te oprești să vezi ce s-a schimbat, continui să te raportezi la fel la el. Din mers, arunci un ochi pe ce trebuia să fie gata în 2 săptămâni sau 7, într-o lună sau 4 și pui o bifă sau nu. Și dacă nu e cu bifă e cu vină și remușcare.
Ia-ți pulsul la jumătatea anului, nu pune bife pe lista din ianuarie.
Eu cred că la jumătatea anului nu ai nevoie de un review în care bifezi și planifici din nou. Ai nevoie de un moment în care te oprești și îți pui întrebări pe care nu le pune niciun planner:
> Din ce rol am funcționat cel mai mult în ultimele 6 luni?
> L-am ales eu sau m-am trezit în el?
> Ce am neglijat din ce era important pentru mine pentru că altceva părea mereu mai urgent?
> Ce nevoi mi-am tot amânat spunându-mi că acum nu e momentul?
> Ce poveste îmi spun de luni de zile ca să fie ok că lucrurile arată așa cum arată?
Sunt întrebări inconfortabile, dar sunt întrebările care fac diferența între continui pe pilot automat și continui pe un drum pe care-l alegi. Și dacă ți se pare că sună dramatic sau, din contră, prea numai despre asta auzi în ultima vreme, ia-le ca pe un experiment și scrie răspunsurile pe o foaie, fix așa cum vin, fără să încerci să faci să sune bine. Vezi ce iese la suprafață.
Intenții vs obiective
Și dacă din exercițiul ăsta nu iese un plan cu obiective clare și deadline-uri? E foarte bine, că nici nu asta e intenția :)
Dacă nu e prima dată când interacționăm știi că nu-mi place cuvântul ăsta, obiectiv/e. Îmi aduce foarte tare aminte de anii în care am lucrat în minister și atmosfera de acolo. Poate și de aia, dar sigur nu doar de aia, în ultimii ani am renunțat să mai lucrez pe obiective în atelierele pe care le facilitez, dar și în sesiunile 1:1. Nu pentru că n-ar fi utile, ci pentru că am văzut ce se întâmplă cu ele în practică: oamenii și le setează, nu le îndeplinesc [sau le îndeplinesc și nu simt nimic], și totul devine despre ce n-au făcut bine, ce mai au de învățat, de ce metodă sau instrument ar mai avea nevoi, de ce nu e suficient.
Intenția funcționează diferit. Și ea presupune o direcție, dar accentul e pe modul în care acționezi, nu pe destinație. Dacă obiectivul e vreau să alerg un maraton, intenția e vreau să mă mișc zilnic din plăcere, nu din obligație. Prima se bifează sau nu, pe când a doua te ghidează indiferent de ce se întâmplă pe parcurs și asta face diferența, mai ales în perioadele în care viața bate planul.
STATUS > atelierul de la 6 luni
Am deschis înscrierile pentru STATUS, un atelier de 2 ore jumate care se întâmplă pe 29 iunie [offline, la ototo Station] și 30 iunie [online].
E pentru cei care simt că și-au pierdut busola, sau poate că busola zice bine, dar harta la care se uită ei pare că e din alt film. Și e și pentru cei care simt că astea 6 luni au avut viteză mai mare decât au putut ei ține pasul.
Lucrăm pe valori, pe roluri, pe nevoi. Ne uităm la unde ești la jumătatea anului, la ce nu s-a mai aliniat, la ce povești ți-ai spus ca să fie totul ok. Și la final, pleci cu maxim 3 intenții și pași concreți. Adică, în loc de un nou checklist, cu un fel de a merge mai departe care chiar ține cont de cine ești acum.
Se întâmplă dacă sunt minim 5 participanți, iar numărul maxim de locuri e de 10. Investiția e 250 lei + 2 ore jumate din timpul tău și înscrierile sunt deschise până pe 24 iunie.
Dacă simți că ai nevoie de experiența asta, te aștept. Ai toate detaliile aici:
Dar și dacă nu vii la STATUS, ia-ți 10 minute azi-mâine și răspunde-ți la întrebările de mai devreme. Uite-le:
> Din ce rol am funcționat cel mai mult în ultimele 6 luni?
> L-am ales eu sau m-am trezit în el?
> Ce am neglijat din ce era important pentru mine pentru că altceva părea mereu mai urgent?
> Ce nevoi mi-am tot amânat spunându-mi că acum nu e momentul?
> Ce poveste îmi spun de luni de zile ca să fie ok că lucrurile arată așa cum arată?
|
Cu drag și pe curând,
Erika
