Sunt într-un blocaj și, deși contextul e altul, senzația e fix cea pe care am avut-o în studenție, în anul 3, la examenul la politologie. Era disciplina în care îmi pregăteam lucrarea de diplomă, n-avea ce să-mi pice și să nu știu, dar când am fost în fața profei n-am putut articula n i c i u n cuvânt. A fost penibil, m-am simțit îngrozitor, chiar dacă doamna Colțescu mi-a spus că înțelege și că e ok, nu e chiar o tragedie :) Am mai scris despre blocaje atunci când spuneam că nu lipsa de timp...